CHÌ VULEMU ?
Vulemu cuntribuì à l’ilaburazioni prugrissiva, in Còrsica, d’una sucità bislingua (corsu/francesu).

QUAL’ HÈ CHÌ CUMPONI U CULLITTIVU ?
Hè una adunita di parsoni è ancu d’associa chì si ricunnòscini in a dimarchja di u cullittivu.

COMU AGISCIA ?
1. FÀ à nantu à u tarrenu (veda archivi)
2. DUMANDÀ l’appiigazioni di u nosciu pianu pà a lingua (veda a pitizioni)

Sapenni di più

CUNFARENZA di STAMPA
21/06/08


I. U bilanciu

« Parlemu Corsu ! » hà un annu, è pudemu fà un prima bilanciu.

L’uriginalità di a dimarchja hè chì u cullittivu d’una parti faci dumandi à i puderi pùblichi è d’una antra parti cerca d’agiscia di manera cuncreta à nantu à u tarrenu.

1. L’aspettu rivindicativu

L’aspettu rivindicativu hè matirializatu cù a noscia pitizioni : oghji conta dighjà di più di 2500 signaturi !
Avemu, a sapeti, un situ internet [parlemucorsu.com] è po prisintemu a noscia pitizioni in i diffarenti fieri artigianali di l’ìsula. Una prisenza di primura par iscuntrà parechji attori icunòmichi è culturali di a sucità.

2. L’azzioni cuncreti

Par ciò ch’eddi sò l’azzioni cuncreti emu giniralizatu a pràtica di i « stondi ». [Si tratta d’un mumentu (una ora è mezu à pocu pressu) indu’ ùn si parla chè corsu. Quiddu chì sà parlà rializeghja tandu ch’eddu t’hà unu rolu di trasmissioni, quiddu ch’ùn sà parlà, stà à senta è s’impratichisci…] Stondi ci n’hè statu in Portivechju, Patrimoniu, Ghisunaccia, Sartè è Corscia. Veni à dì ch’è no spassighjemu in a Còrsica sana è pà i mesa ch’affàccani parechji sò privisti. Ci hè dunqua una dumanda è u cuncettu t’hà u successu. Hè ripresu daltrondi in certi loca : in Parimoniu, in Ghisunaccia in Figari o ancu in Bastìa sottu à a forma di i “caffè in corsu”.

À cantu à i stondi emu sviluppatu un antru cuncettu : quiddu di u dibàttitu in lingua corsa cù a missa à dispusizioni di parsoni incaricati di traducia in francesu par l’aienti ch’ùn capìscini micca. L’emu pruvatu cù succesu davanti à un pùblicu di 200 parsoni à a sinemateca di Portivechju dopu à a prughjizzioni di u filmu di Robin Renucci « Sempre Vivu ! ». L’idea hè di muscià ch’ùn ci voli à intirdìsciasi di parlà corsu è chì di sicuru, participà à u so rinnovu dumanda unu sforzu di tuttu inghjunu.

3. In parallelu à a noscia dimarchja

Di branu emu riuntu dinò una dimarchja chì adunisci l’associa di difesa di i lingui minuritarii chì stani in Francia.
Semu alora cusignatarii d’unu scrittu cumunu di rivindicazioni è avemu participatu à una riunioni in Parici par mubilizà i diputati à favori d’una mudificazioni di a custituzioni francesa.
Durenti à un annu ci semu dunqua ingagiati à nantu à parechji tarrena d’azzioni è di più in più a dimarchja di u cullittivu pidda pesu.

II. A chjama lampata à u mondu assuciativu è à i culturali

1. L’ugittivu di u cullittivu

U cullittivu, dipoi u principiu di a so criazioni, conta di fà a dimustrazioni chì u pòpulu corsu voli d’una pulìtica ambiziosa pà a lingua corsa, veni à dì u pianu ch’è no prupunimu pà u so spannà.
Vulemu ancu crià una vera dinàmica in a pupulazioni par ch’edda sighi pronta da veru à sustena ‘ssu pianu u ghjornu ch’eddu sarà missu in appiigazioni.
Par fà ‘ssa dimustrazioni ci voli una adunita chì sighi a più larga pussìbuli.
Luntanu da una pulìtica partighjana, semu à u cullittivu « Parlemu Corsu ! » parsoni di a sucità civili è durenti à un annu sò l’aienti di manera individuali ch’è no semu andati à circà.
A noscia dimarchja hè di più in più arradicata in a pupulazioni. Tandu semu in misura di francà una tappa cù l’allarghera à i strutturi assuciativi chì sò ricunnisciuti pà u so ingagiamentu cutidiannu pà a lingua corsa.

2. U sustenu di 5 associa

Dighjà oghji, sò cinqui associa, sparti à nantu à tuttu u tarritoriu isulanu, chì sò pronti à riùnghjaci, è chì, cù a so prisenza, ani da tistumunià di u sustenu ch’eddi pòrtani à « Parlemu Corsu ! ».
Si tratta di :

1. A CAPPELLÀ (Patrimoniu)

2. A FALCE (Aiacciu)

3. MATINA LATINA (Aiacciu)

4. SCOPRE (Marignana)

5. U SVEGLIU CALVESE (Calvi)

Simbulicamenti ani da signà a pitizioni di « Parlemu Corsu ! » ma dinò cuntemu di rifletta à ciò ch’è no pudemu fà insembu par prumova l’usu di u corsu.
Sempri cù l’ugittivu di fà chì a noscia dimarchja duvintessi di più in più pupulara è maiori, cuntemu di fà publicà in u ghjurnali i signaturi di l’aienti spartuti sigondu à diffarenti catigurìi : l’attori icunòmichi, i spurtivi, i sapienti…

3. A lèttara à i culturali

Naturalamenti, una catigurìa di a pupulazioni ch’è no cuntemu di mubilizà sò i culturali. Sò anni è anni avà ch’eddi sò numarosi i scrittori, i cantadori o l’aienti di u tiatru à piddà a difesa di a lingua corsa è à fanni a so prumuzioni. Hè chjaru chì a mossa pupulara ch’è no vulemu pruvucà ùn si pò fà senza l’aiutu di ‘ssi culturali.

Di manera ginirali sò tutti i culturali ch’è no vulemu cuntattà : i cantadori, i musicanti, i baddarini, i scrittori, i casi d’idizioni, i tiatrini, i dissinatori, i pintori, i scultadori… Emu privistu d’addrizzalli una lèttara ch’è no cuntemu di renda pùblica in a stampa da quì à pocu.

Aspittemu ch’eddi sègnini a noscia pitizioni è ch’eddi ni fàccini a prumuzioni. Una signatura à u so nomu parsunali ma dinò à u nomu di u gruppu o di l’associu ch’eddi riprisèntani.

Sarà una manera di sustena u pianu ch’è no prupunimu par fà chì u corsu ripiddessi a so piazza naturali in a sucità.
Sò dighjà più di quaranta à avè signatu a pitizioni di « Parlemu Corsu ! » (A Filetta, Felì, Sekli…) ma ni ferma parechji altri chì ci poni purtà u so sustenu.

4. A prisenza di Diana di l’Alba

Par aiutacci à lampà ‘ssa chjama, à cantu à no, oghji ci hè u gruppu Diana di l’Alba, chì ancu eddu simbulicamenti hà da signà a pitizioni ma chì dinò hà da rializà u prima cuncertu di sustenu à u cullittivu. Si farà sàpatu u 28 di ghjunghju à 9 ori di sera in Merusaglia, dopu à una stonda privista à 5 ori di sera è nantu à u tema « A vita in paesu, d’arimani à oghji ».
Chì ni sarà di u corsu da quì à 10 o 20 anni, s’è no ci cuntintemu di ciò ch’eddu pruponi u Cumitatu Sciintìficu (pattu è cundizioni chì u so raportu fussi aduttatu è appiigatu da l’Assamblea) ? Ùn sarà mortu di sicuru è si pudarà tandu, pò essa, francà u sicondu passu nicissariu à a so salvezza è chì l’iletti ùn ani ancu fattu avà. Ma aspittà hè una scumissa à nantu à l’avvena ch’ùn hè senza rìsichi. Hè unu rìsicu vistu chì i misuri s’appòghjani à nantu à u vuluntariatu di l’aienti. Ancu s’eddi poni travaddà i cuscenzi valurizendu a lingua corsa ùn si pò accirtà chì l’aienti s’ani da bàttasi pà u corsu ; sopra à più ch’eddu ùn hè a lingua di u pani è chì nisciuna furmazioni ùn hè imposta. D’altrondi, ùn si pò mancu accirtà chì l’aienti, vistu l’ivuluzioni di a pupulazioni è i flussa migratorii, ani da essa sempri cussì primurosi di a lingua corsa da quì à 10 o 20 anni. È po parchì aspittà ? Chì tandu u sforzu à fà par prumova u corsu sarà ancu più maiori. Dumandarà più invistimentu è dinò più solda.

III. L’azzioni privisti

Cù u 28 di ghjunghju, u cullittivu principia unu istati d’azzioni. Hè chjaru chì pà a staghjoni ùn cuntemu di piantà a noscia prisenza à nantu à u tarrenu. Di sicuru com’è l’emu ditta dighjà più insù, emu privistu di cuntinuà à fà i stondi : in Luri di luddu, in Vicu d’aostu, in Castifau di sittembri. In fattu, a vi pudemu dì, ci ni sarà in tali à a fin’ di l’annata : in Aiacciu di Nuvembri è in Bunifaziu di dicembri.

Toccu u vaghjimu cuntemu di fà una prima riunioni pùblica par ispiigà i diffarenti punta di a noscia pitizioni è circà di cunvincia ancu di più aienti à sustena u nosciu pianu pà a difesa di a lingua corsa.

È dopu cuntemu ancu di fà un travaddu cù i ziteddi è po i corsi di fora.

Daltrondi pinsemu di travaddà cù l’urganisatori di i fieri è a fidirazioni chì l’adunisci, par accrescia a prisenza di a lingua corsa à l’uccasioni di ‘ssi ivinimenta.

À cantu à l’azzioni ch’è no femu no, emu da cuntinuà à cullaburà cù i signatarii di u scrittu cumunu à nantu à i lingui minuritarii. Si tratta di prupona contrapruposti à u scrittu di leci privistu pà u 2009.

IV. I lingui minuritarii mèttini u rimisciu in Parici

Di maghju, ci hè statu l’uppurtunità d’un dibàttitu à l’Assamblea Naziunali Francesa. Hà cunduttu à un votu à favori d’una mudificazioni di l’artìculu 1 di a custituzioni francesa. Una mudificazioni più simbùlica chè criatrici di dritti. Affirmemu sempri chì a mudificazioni nicissaria hè quidda di l’artìculu 2. Ci vularà ancu chì a Francia finischi par ratificà a càrtula di lingui minuritaii.

È purtantu ‘ssu votu hè una avanzata. Hè statu pussìbuli parchì i diputati à favori di i lingui minuritarri sò più numarosi ch’in u passatu. Com’eddu hè statu u casu in Còrsica cù l’iletti di a Cullittività Tarrituriali, càmbiani i mintalità è ci ni raligremu ! Hè un acquistu chì ci falicitarà u travaddu u ghjornu chì a noscia dimarchja sarà ghjunta à maturità. Hè un acquistu à nantu à chì ùn cuntàiami mancu d’appughjassi à principiu.

Hè par quissa chì à a riazzioni arcàica di l’Accademia Francesa è dopu di u Sinatu ci femu pocu casu. Hè ghjustu una presa di pusizioni patètica. Da a parti d’òmini com’è l’accadimizziani, si sarìa pussutu aspittà una antra riazzioni. Duvarìani sapè chì a divarsità linguìstica hè una ricchezza. Ci hè da dumandassi s’eddi ani capitu bè i cunsiquenzi riali di a scrizzioni, tal’ ch’edda hè stata fatta, di i lingui in a custituzioni ? Par no ancu, cù a furmulazioni « lingui di u patrimoniu » ci hè u prìculu d’inchjustrà i lingui in un museu. In fattu, par l’accadimizziani com’è par certi sinatori (cacciatu i corsi par asempiu), ci hè calcosa chì li faci a paura : hè di metta i lingui à parità. Par eddi ci sarìani lingui chì mirèttini u tìtulu di lingui più chè l’altri. Hè una tuntìa di u puntu di vista di a linguìstica. Principia cussì u razzìsimu…

V. Cunclusioni

Par « Parlemu Corsu ! » u travaddu cuntinueghja.

A sapeti, ùn emu aspittatu i dibàttiti ligislativi d’avali par agiscia.

Ci semu criati cù l’ambizioni di pruvucà, in pochi anni, una mossa maiori di u pòpulu à favori di a lingua corsa. Una mossa chì ci aiutarìa à cunvicia i pulìtichi isulani à piddà pusizioni pà u pianu ch’è no prupunimu. Una adisioni giniralizata in somma, chì lighjittimarà ‘ssu pianu di manera à ciò ch’eddu pudessi francà tutti i inciampa ligislativi à a so missa in pràtica !