CHÌ VULEMU ?
Vulemu cuntribuì à l’ilaburazioni prugrissiva, in Còrsica, d’una sucità bislingua (corsu/francesu).

QUAL’ HÈ CHÌ CUMPONI U CULLITTIVU ?
Hè una adunita di parsoni è ancu d’associa chì si ricunnòscini in a dimarchja di u cullittivu.

COMU AGISCIA ?
1. FÀ à nantu à u tarrenu (veda archivi)
2. DUMANDÀ l’appiigazioni di u nosciu pianu pà a lingua (veda a pitizioni)

Sapenni di più

Cuscenti so’ :

 

- chì a lingua corsa hè a lingua di i corsi è di a Còrsica.

- chì a lingua corsa faci parti di u patrimoniu di l’umanità.

-chì oghji ‘ssa lingua ùn si senti guasgi più in carrughju.

- chì a situazioni ci cumanda d’agiscia avà !...

par ispirà di veda u fruttu omancu da quì à una ginirazioni.

Tandu, signendu ‘ssa pitizioni :

 

- SO’ PRONTU À FÀ A ME PARTI,
par chì a lingua corsa ritruvessi a so piazza naturali
in a sucità.

 

- DUMANDU À I CULLITIVITÀ È À U STATU :

 

nanzi à tuttu :

 

1. lingua corsa, lingua ufficiali
(sviluppu)

 

2. immirsioni pà i scoli materni è bislinguìsimu da u primariu à l’univarsità
(sviluppu)

 

3. crià un polu di furmatori numarosi è cumpitenti
(sviluppu)

 

4. assicurà una furmazioni cunsiquenti ubligatoria par tutti i parsunali di tutti i impresi
(sviluppu)

 

5. prupona una furmazioni pà l’aienti senza travaddu o à a ritirata è à i corsi di fora
(sviluppu)

 

è dinò :

 

6. scriva a lingua corsa in i furmazioni è i cuncorsa di l’ìsula
(sviluppu)

 

7. mubilizà i corsi di fora
(sviluppu)

 

8. una radiò è una TV in lingua corsa
(sviluppu)

 

9. favurizà l’usu di a lingua corsa drentu à i media privati
(sviluppu)

 

10. aiutà l’attività culturali in lingua corsa
(sviluppu)

 

11. traducia l’òpari litararii famosi, i filma à successu…
(sviluppu)

 

12. tupunimìa è còdici da a strada solu in lingua corsa
(sviluppu)

 

13. i carti IGN è u cadastru solu in lingua corsa
(sviluppu)

 

14. signalètica cumunali è altri cù una scrittura bislingua
(sviluppu)

 

15. cunducia à una signalètica corsa in u mondu icunòmicu
(sviluppu)

 

16. crià un uffiziu di a lingua corsa
(sviluppu)

 

1. lingua corsa, lingua ufficiali. Si tratta di dà unu statutu à a lingua corsa par stabilì, par vìa di a leci, a parità di u corsu cù u francesu. A pulìtica linguìstica missa in òpara pudarà dispona di tutti i meza ch’edda abbisogna a custruzzioni di una sucità bislingua, trapassendu i inciampa ligislativi d’oghji.
2. immirsioni pà i scoli materni è bislinguìsimu da u primariu à l’univarsità. Si tratta di giniralizà u corsu in l’iducazioni. Si faci prima mittendu i più chjuchi in un bagnu linguìsticu tutali è dopu stallendu un bislinguìsimu. Veni à dì chì u corsu ùn hè solu un ugettu d’insignamentu ma dinò unu strumentu d’insignamentu par tutti i materii.
3. crià un polu di furmatori numarosi è cumpitenti. L’ugittivu hè d’avè parsoni cù un altu niveddu di cunniscenzi in corsu, à sparta à nantu à tuttu u tarritoriu isulanu par intruducia a lingua in inghji sittori di a sucità
4. assicurà una furmazioni cunsiquenti ubligatoria par tutti i parsunali di tutti i impresi. Solu l’ubligazioni pò dà un quatru ifficaci d’imparera à un màssimu d’aienti. Par quissa ci vòlini i meza finanziarii è umani cunsidarèvuli. Par ch’edda si fessi in inghji locu ci hà da vulè parechji anni : bisognu dunqua à principià u più prestu pussìbuli.
5. prupona una furmazioni pà l’aienti senza travaddu o à a ritirata è à i corsi di fora. Si tocca quì d’essa capaci di pruvucà una dumanda è di pudè suddisfalla mubilizendu i furmatori à nantu à l’ìsula è fora di l’ìsula.
6. scriva a lingua corsa in i furmazioni è in i cuncorsa di l’ìsula. Si tratta d’avè u corsu drentu à tutti i furmazioni chì asistìni à nantu l’ìsula è chì sò fatti da parechji urganìsimi (GRETA, Liceu marìttimu, liceu agrìculu...). Com’è pà l’altri materii devi essa sottumissa a lingua corsa à un asàmini drentu à i cuncorsa fatti à nantu à l’ìsula (cuncorsa di a funzioni pùblica tarrituriali, cuncorsu d’infirmieri...). Par vìa di ‘ssa misura a furmazioni drentu à a impresa sarà menu pisenti è i parsoni ricutati pudarani aduprà sùpitu u corsu in i so rilazioni cù u pùblicu.
7. mubilizà i corsi di fora. Parechji di quiddi chì si sò spatriati ani un sìntimu d’appartinenza à a cumunità corsa sempri forti. Numarosi sò quiddi chì t’ani una cunniscenza di a lingua è chì ancu a pàrlani bè. I corsi chì sò sparti sò una ricchezza chì pò rinfurzà a mossa chì ci tocca à fà s’è no vulemu ch’edda campi a lingua corsa. Tandu hè nicissariu d’accrescia i scambia cun eddi par cunfurtà a leia trà tutti è par òffrali l’uccasioni d’aduprà più suventi a lingua corsa. Di sicuru par quissa cunveni d’appughjassi à nantu à u ritiolu di l’associa di i corsi di fora.
8. una radiò è una TV in lingua corsa. Si tratta di purtà pianu pianu RCFM è France 3 Còrsica Vìa Stella à duvintà dui media di sprissioni maiuritaria in lingua corsa par crià in fin’ di contu, unu spaziu pùblicu cunsacratu à a lingua corsa, à mezu à un paisaghju audiuvisuali di sprissioni francesa o altri.
9. favurizà l’usu di a lingua corsa drentu à i media privati. Ci voli à aiutà à a criazioni di prugrama in lingua corsa par vìa di misuri incitativi (solda, publicità, appruntera di i cartulari…).
10. aiutà l’attività culturali in lingua corsa. Si pò fà à prò di a litaratura, u tiatru, u cantu, u sinemà, a cunsirvazioni di u patrimoniu… Si tratta di dà un aiutu finanziariu à a criazioni, di facilità i trasporta par prudùciasi for’ di Còrsica, di metta à dispusizioni loca di spittàculi, d’aiutà à a prumuzioni di u pruduttu culturali…
11. traducia l’òpari litararii famosi, i filma à successu… A traduzzioni pò tuccà parechji duminia : i lipra pà i più chjuchi, l’òpari da studia in iscola, l’òpari litararii famosi, i filma à successu… Si pò nutà dinò chì al di là di u duminiu culturali a traduzzioni cuncerna di sicuru ancu tutti l’atti amministrativi. A traduzzioni hè una manera di valurizà a lingua, di falli uccupà unu spaziu sempri più maiori è di cuntribuì à a so imparera.
12. tupunimìa è còdici da a strada solu in lingua corsa. Basta una scrittura solu in lingua corsa pà i noma di i loca. Hè una misura chì pirmetti u rispettu d’una làscita è chì faciliteghja a littura di a signalètica. I dissegna di u còdici da a strada sò un linguaghju intirnaziunali capiscitoghju da tutti è dunqua basta una scrittura solu in lingua corsa par accumpagnalli.
13. i carti IGN è u cadastru solu in lingua corsa. ‘Ssa misura stabilisci una currispundenza lògica cù a missa in piazza d’una tupunimìa solu in lingua corsa. Cunduci dinò à adattà u dizziunariu di i cumuni in lingua corsa.
14. signalètica cumunali è altri cù una scrittura bislingua. ‘Ssa signalètica cuncerna i scrittoghja d’uriintazioni è d’infurmazioni di i cullittività, di i sirvizia amministrativi, turìstichi è culturali è di i loca di trasportu… A scrittura pò essa solu in corsu o bislingua quandu ci pò essa una dificultà di capiscitura.
15. cunducia à una signalètica corsa in u mondu icunòmicu. Par renda u corsu sempri più visìbuli, in u privatu si pò favurizà una signalètica in lingua corsa. Più chè un aiutu finanziariu si pò imaginà di metta à dispusizioni traduttori, di piddà in contu a lingua corsa in un labelu chì ricunnosci a qualità è a spicifità di i prudutta isulani.
16. crià un uffiziu di a lingua corsa. Si tratta di fà una struttura par cuurdinà i misuri è i meza nicissarii à a missa in òpara di a pulìtica linguìstica. À ‘ssu uffiziu li tocca dinò à assicurà a prumuzioni di a so pulìtica par incuraghjì u pòpulu à mubilizassi pà a so lingua. Ci voli in fini à vighjà à u rispettu di u calindaru ritinutu è cuntrullà di modu rigulari a saluta di a lingua par pudè adattà i misuri.