Accolta
U cullittivu
A pitizioni
Signà a pitizioni
I signatarii
A "stonda corsa"
I dati
I cuntatta
 
u 13 di maghju 2008 : riazzioni di " Parlemu Corsu ! " dopu à u dibàttitu à l’Assamblea Naziunali Francesa à nantu à i lingui minuritarii.
" Bien que le gouvernement campe sur des positions rétrogrades, une ouverture est indéniable : de plus en plus de députés sont favorables à une modification de la constitution... "
"...A l’issu de ce débat le collectif " Parlemu Corsu ! " est renforcé dans sa conviction de continuer à oeuvrer sur le terrain par le biais d’actions concrètes et de revendiquer les moyens pour édifier une société bilingue. Si nous faisons la démonstration que la population veut la co-officialisation, nous l’obtiendrons ! "

u 10 di maghju 2008 : participazioni di u cullittivu à un dibàttitu in lingua corsa, urganizatu da l’associu " Scopre " di Marignana, è chì avìa com’è tema : Chì piazza pà a lingua corsa in u mondu d’oghji ?


u 6 è u 7 di maghju 2008 : u cullittivu in Parici (dibàttitu à nantu à u statutu di i lingui minuritarii).

Par riprisintà a Còrsica è fa senta a so boci u cullittivu “Parlemu Corsu !” ha participatu (cù Anne-Marie Leccia) à una riunioni di travaddu u 6 di maghju cù i diputati à favori d’una rivisioni di a custituzioni francesa.
U 7 u Cullittivu era dinò prisenti par suvità u dibàttitu à l’Assamblea Francesa.
u 30 d'aprili 2008 : u cullittivu in Piazza San Niculà in Bastìa.

Crescia a màghjina
Crescia a màghjina
Crescia a màghjina
Crescia a màghjina
Semu stati 17 à ritruvacci in Bastìa, da 4 ori u dopu meziornu à 7 ori di sera, par iscuntrà l'aienti, spiigà a noscia dimarchja è accodda parechji signaturi...

u 21 d’aprili 2008 : a dimarchja cumuna à l’altri lingui minurati.

U cullittivu " Parlemu Corsu ! " chjamatu da l'IEO (Institut d'Etudes Occitanes), hà dicisu, in parallelu à a so dimarchja, di riunghja a dimarchja cumuna chì adunisci i lingui minurati quì sottu :
alzassianu, bascu, britonu, catalanu, corsu, criolu riiniunesu, uccitanu.

 

  • 1. U scrittu unitariu cusignatu da i fidirazioni è cullittiva di difesa di i lingui minurati. (Leghja u scrittu)
  • 2. A lèttara addrizzata da inghji cusignatariu à u prisidenti Nicolas Sarkozy. (Leghja a lèttara)
u 4 d’aprili 2008 : a 4a stonda, in Sartè.
" L’arti di i pastori "


Crescia a màghjina
Crescia a màghjina

Crescia a màghjina
Crescia a màghjina
u 1a marzu 2008 : a terza "stonda", in Ghisunaccia.
"A furesta, omu ci travalla (fà u lenghju...), è omu ci godi dinò di i so ricchezzi (caccighjà, colla i funghi, andà à spassu...)".

Crescia a màghjina
Crescia a màghjina

L'11 di frivaghju 2008
: artìculu di Corse-Matin à nantu à u situ.

Crescia a màghjina
Crescia a màghjina

frivaghju 2008
: intirvista in u misincu "Corsica" (p21,22) inclusa in u cartulari à nantu à a lingua corsa di Pierre Negrel.


u 26 di ghjinnaghju 2008
: a siconda "stonda", in Patrimoniu.
"A vigna, u so travagliu, e so tradizione, d'eri è d'oghje".

In a sala di a mirìa di Patrimoniu s’èrani aduniti guasgi 80 parsoni : i vinaghjoli di u circondu, in attività o à a ritirata, tutti cuntenti d’essa vinuti par isprìmasi à nantu à u so mistieru è dinò l’abitanti di u locu è ancu d’al di là........

u 2 di ghjinnaghju 2008 : apartura di u situ infurmàticu.


u 1a di dicembri 2007 : a prima " stonda corsa ", in Portivechju.
"Par rinvivì u corsu chì possu fà ghjeu ?".


l’11 d’uttrovi 2007
: a lèttara à u Rittori dopu à a pulèmica di " L’école annexe " d’Aiacciu.

A

Monsieur Gilles Prado
Recteur de l’Académie de Corse


Monsieur le Recteur,

Nous avons appris avec stupéfaction, ce qui se passait à l’école annexe d’Ajaccio. Nous savons aussi que l’Inspecteur d’Académie de la Corse du Sud a réagi rapidement et de manière négative à la demande groupée de plusieurs parents d’élèves de ne pas voir leurs enfants suivre un enseignement en langue corse.
Pour autant, cette affaire, qu’elle se déroule ou pas sur fonds d’élections de parents d’élèves, nous inquiète. Elle nous replonge vingt ans en arrière. Elle témoigne, selon nous, d’un rejet de la culture corse. Le mot de tentation communautariste n’est pas trop fort pour qualifier l’attitude de ces parents d’élèves. Le risque d’effet " boule de neige " méritait, comme vos services l’ont fait, un rappel public du droit.
Enfin, cette initiative est d’autant plus " malheureuse " qu’elle intervient alors que le plan de la Collectivité Territoriale de Corse pA?i?I?our le développement de la langue corse a été adopté de manière unanime par tous les élus. Ceci prouve bien que le conflit idéologique à propos de la langue corse est enfin dépassé.
Nous voulons croire que cette affaire est et restera isolée et qu’elle n’a pas été orchestrée. Rien ne serait plus désolant, en effet, qu’elle serve de prétexte à retarder la mise en place de la généralisation du bilinguisme programmée dans le primaire. Si cela s’avérait être le cas, nous serons là pour le dénoncer publiquement.

Nous sommes persuadés que vous comprenez le souci qui est le nôtre, et, nous vous prions de croire en l’expression de notre meilleure considération.


u 21 di sittembri 2007
: u scontru cù u Prima Ministru.

Vènnari u 21 di sittembri, u cullittivu " Parlemu Corsu ! " hà scontru u Prima Ministru François Fillon. Era affaccatu in Còrsica par stà à senta parechji attori di a sucità isulana.

U Cullittivu " Parlemu Corsu ! " hè primurosu d’agiscia par fà campà a lingua corsa. U meddu par quissa hè di fanni usu u più pussìbuli. Tocca à inghjunu à fà a so parti ; hè u missagiu ch’è no vulemu purtà è spiremu di riescia à trasmetta a noscia fedi in ‘ssu duminiu. Di sicuru a vuluntà pupulara ùn pò fà tuttu è emu bisognu d’un aiutu forti da i puderi pùblichi. Era u sensu di i dumandi ch’emu fattu quand’è no ci semu ritrovi di pettu à u Prima Ministru.

Quand’eddu hà vistu l’attori culturali hè statu par no l’uccasioni di ramintà quant’è no ghjudichemu nicissariu d’offra unu statutu di lingua ufficiali à a lingua corsa. L’emu dittu chì ci n’hè bisognu di ‘ssu statutu par fà un travaddu à nantu à i cuscenzi, valurizendu a lingua corsa. Durenti à un tempu troppu impurtanti hè statu imparatu à i corsi chì a so lingua era senza valori è ch’edda riprisintaia unu inciampu par irriescia in a vita, calcosa à pruscrì dunqua. D’unu statutu pà a lingua, ci n’hè bisognu dinò parchì hè indispinsèvuli par uttena i meza d’una pulìtica linguìstica ambiziosa. Si tratta di ghjunghja à una sucità bislingua. Par quissa femu 16 pruposti. Una chì ci pari impurtanti hè d’assicurà una furmazioni cunsiquenti ubligatoria par tutti i parsunali di tutti i impresi di l’ìsula. Hè ciò ch’è no avemu dittu dinò à u Prima Ministru.

L’avemu parlatu in fini d’insignamentu tistimuniendu chì u bislinguìsimu annunciatu in i scoli hè beddu suventi una illusioni. Timimu allora chì u pianu di a CTC chì s’addrizza à a sucità sana sana, ùn fussi ancu eddu chè una illusioni intratinendu u sìntimu chì calcosa hè fattu pà a lingua. Appughjassi à nantu à u vuluntariatu di l’aienti ùn basta micca, ci voli à passà à l’ubligazioni, ancu for’ di scola. Intantu, ricunniscimu chì i mutivazioni di l’iletti corsi sò novi è più pusitivi chè nanzi. Emu fattu dinò u custatu, à l’uccasioni di u scontru di u ministru, chì i nosci iletti ani accittatu di senta dì chì à una èpica tantu luntanu, tuttu era fattu par minurà a lingua corsa. Prova ch’eddi càmbiani i so mintalità, ma li tocca quantunqua à fà ancu di più sforza s’eddi vòlini pirmetta à u corsu di campà par di veru.


u 20 d’aostu 2007 : cuminicatu di stampa dopu à u votu da a Cullittività Tarrituriali d'un pianu pà a lingua corsa.

Crescia a màghjina
Crescia a màghjina

ghjunghju 2007
: intirvista in u sittimanali "Journal de la Corse". Sittimana di 22 à u 28 di ghjunghju (p34,35). Artìculu di Lisandru Bassani.


u 26 di maghju 2007
: cunfarenza di stampa di nàscita.

Crescia a màghjina
Crescia a màghjina